Nervul vag, cel care face conexiunea dintre minte și corp

Am aflat prima oară despre nervul vag când am început să caut remedii pentru tinnitus, ce a apărut peste noapte în urma unei supărări profunde. În același timp, balonarea și constipația mi s-au accentuat surprinzător de vizibil. Mi-am dat seama atunci că există o legătură profundă între starea de spirit și corpul fizic.

Această legătură este intermediată prin nervul vag, care este responsabil pentru conexiunea dintre minte și corp. Nervul vag este unul dintre cei 12 nervi cranieni, fiind cel mai lung dintre ei. Cuvântul vag/vagus în latină înseamnă „rătăcitor“: acest nerv „circulă“ către toate organele importante, cu excepția glandelor suprarenale și a tiroidei. Pornește de la creier și ajunge la: limbă, ochi, urechi, gât (inclusiv faringe, laringe, esofag), plămâni, inimă, tractul digestiv (stomac, intestine), ficat, pancreas, vezica biliară, rinichi, vezică urinară, uretră, splină, organele reproducătoare (feminine).

Nervul vag face parte din sistemul nervos involuntar și comandă procesele inconștiente, cum ar fi menținerea constantă a ritmului cardiac și controlul digestiei alimentelor.

Hormonii controlați de nervul vag

Nervul vag este conectat direct la nervii care ne acordează urechile la vorbirea umană, ne coordonează contactul vizual și ne reglează răspunsul emoțional. Aceasta deoarece el influențează eliberarea de oxitocină, hormon ce dictează conectarea noastră socială.

Studiile au arătat că un tonus vagal mai crescut e asociat cu o capacitate mai mare de a ne apropia de alții și un comportament mai altruist. Activitatea nervului vag la copil poate fi influențată de mama lui. S-a descoperit că bebelușii cu mame care fuseseră deprimate/mânioase/anxioase pe durata sarcinii aveau o activitate mai scăzută a nervului vag.

O mulțime de alți hormoni sunt controlați de activitatea nervului vag, printre care:
• cortizolul – ce reglează stresul;
• estradiolul – ce controlează senzația de durere;
• insulina – ce controlează nivelul de glucoză în sânge;
• hormonii tiroidieni – ce controlează apetitul și starea de bine a organismului, în general;
• grelina și leptina – ce controlează senzația de foame;
• testosteronul – ce controlează, printre altele, agresivitatea;
• hormonii de creștere – importanți pentru vitalitate și încetinirea procesului de îmbătrânire;
• hormonul paratiroid – ce transformă vitamina D3 în vitamina D activă.

Organe ce sunt influențate de funcționarea nervului vag

Pentru cei care suferă de afecțiuni digestive, cât și pentru cei care au tulburări mentale, un tonus vagal scăzut este aproape întotdeauna o parte din cauza problemei. Cele două tipuri de disfuncții sunt legate între ele, prin intermediul nervului vag, și se pot cauza una pe cealaltă, în ambele direcții.
• În creier, nervul vag ajută la controlul anxietății și al depresiei.
• În tractul digestiv, acest nerv reglează aciditatea stomacului și tranzitul intestinal.

Stimularea nervului vag crește secreția de histamină în celulele stomacale, ceea ce ajută la secreția sucului gastric și îmbunătățirea absorbției vitaminei B12.

Dar, atunci când nervul vag nu funcționează optim, nu se mai produce suficient acid clorhidric în stomac, necesar digestiei proteinelor. Apare atunci senzația de „piatră în stomac“ după o masă ce conține carne sau ouă.

Sindromul colonului iritabil, asociat cu un nivel scăzut al fluidului gastric, balonări și un tranzit intestinal lent, indică, de cele mai multe ori, o problemă a nervului vag. Constipația aduce cu sine prea multă fermentație și, deci, o supra-populare a intestinelor cu bacterii.

Tot prin intermediul nervului vag, degenerarea creierului poate aduce cu sine pierderea controlului motilității. De aceea, persoanele bătrâne care suferă de o degenerare celebrală severă ajung în aceeași situație ca bebelușii. Nervul vag nu este pe deplin dezvoltat la naștere, de aceea bebelușii nu își pot controla nevoile.

O funcționare neadecvată a nervului vag aduce cu sine și apariția intestinului permeabil („leaky gut“), problemă ce rezultă în dezvoltarea de intoleranțe alimentare și absorbție scăzută de nutrienți.

Dar tulburările mentale și digestive nu sunt nici pe departe singurele probleme ce pot fi cauzate de funcționarea defectuoasă a nervului vag.

În limbă, el ajută la controlul gustului și al salivei, iar în ochi, la secreția lacrimilor.

În cazul urechilor, stimularea nervului vag ajută persoanele care suferă de tinnitus.

Nervul vag are un rol important în boli precum refluxul gastro-esofagian, nu numai pentru că el controlează aciditatea stomacală, dar și pentru că este conectat cu esofagul.

În inimă, nervul vag controlează ritmul cardiac, variabilitatea lui, cât și tensiunea arterială. Activarea acestui nerv scade riscul bolilor cardiace.

În ficat, nervul vag ajută la controlul glucozei din sânge.

În pancreas ajută la eliberarea de enzime pentru digestia fibrelor și făinoaselor.

În vezica biliară ajută secreția bilei, ce facilitează digestia grăsimilor.Nervul vag susține funcția generală a rinichilor, eliberând dopamină, ce ajută la eliminarea sodiului.

În vezica urinară, tonusul scăzut al nervului vag poate determina urinarea frecventă.

În splină, ca de altfel în toate organele, buna funcționare a nervului vag reduce inflamația.

Nervul vag ajută la controlul fertilității și al orgasmului feminin prin faptul că se conectează la cervix, uter și vagin: femeile pot ajunge la orgasm pur și simplu prin intermediul nervului vag!

Metode de stimulare a nervului vag

Există câteva metode care îți exersează nervul vag, îmbunătățindu-i considerabil funcționarea. Oricine poate face aceste exerciții acasă, dar exact ca atunci când îți exersezi mușchii, trebuie să le faci des și energic pentru a vedea rezultate. Întocmai ca un program de gimnastică, trebuie să te ții de aceste practici un timp îndelungat. Uneori durează câteva săptămâni bune până începi să vezi rezultate.

1) Gargara

Gargara contractează mușchii din spatele gâtului, ceea ce activează nervul vag și stimulează tractul gastrointestinal. Faceți așadar gargară cu apă (sau ceai) de câteva ori pe zi, cât de energic puteți.

 2) Cântatul

Cântatul creşte variabilitatea ritmului cardiac.  (HRV). Fredonatul sau cantatul de muzică ritmată şi energică –  toate cresc frecvenţa cardiacă (HRV) în feluri uşor diferite.

Cântatul la capacitatea maximă a plămânilor implică de asemenea mușchii din spatele gâtului.Cântatul energic îţi activează sistemul nervos simpatic şi nervul vag şi favorizează intrarea in starea mentala de flux.

S-a descoperit că, cântatul sporeşte şi secreţia de oxitocină.

3) Activarea reflexului de gag (de vomă)

Spatulele linguale stimulează reflexul de vomă. Exersați-vă singuri acest reflex, de câteva ori pe zi.

4) Clismele cu cafea

Expandarea intestinului, atunci când faci clisme, crește activarea nervului vag. Clismele sunt un ajutor excelent, mai ales pentru persoanele care suferă de constipație, și nu numai. Pentru un efect cât mai bun asupra nervului vag, încercați să prelungiți clisma cât de mult puteți (ideal 5-10 minute).

„Exersarea reflexului de vomă este ca și flotările pentru nervul vag, iar gargara, cântatul și clismele sunt ca și cum ai face un sprint“, este de părere Dr. Datis Kharrazian, professor de neurologie funcțională la Harvard Medical School.

5) Respirația profundă

Dintre toate funcțiile sistemului nervos involuntar (cum ar fi ritmul cardiac, transpirația, eliberarea hormonală, funcțiile gastrointestinale, secreția de neurotransmițători), respirația este singurul subsistem pe care mintea conștientă îl poate pune în „control manual“ și, drept urmare, prin manipularea respirației ne putem recalibra întregul sistem.

Respirația profundă și lentă stimulează nervul vag. Inima și gâtul conțin neuroni care au receptori numiți “baroreceptori.”

Acești neuroni specializați îți detectează tensiunea arterială și transmit semnalul neuronal la creier (NTS), care apoi activează nervul vag care ajunge la inimă cu scopul de a-ți scădea tensiunea arterială și ritmul cardiac. Ceea ce rezultă este o activare mai scăzută a sistemului luptă-fugi (simpatic) și mai crescută a sistemului odihnă-digestie (parasimpatic).

Baroreceptorii pot fi mai mult sau mai puțin sensibili. Cu cât sunt mai sensibili, cu atât mai repede vor trimite un semnal la creier, spunându-i că tensiunea arterială este prea sus și e momentul să activeze nervul vag pentru a o scădea. Respiratul lent, cu aproximativ același interval de timp pentru inspirație și pentru expirație, mărește sensibilitatea baroreceptorilor și activarea vagală, ceea ce scade tensiunea arterială și nivelul anxietății prin reducerea activității sistemului nervos simpatic și creșterea activității sistemului nervos parasimpatic. 

Respiratul lent, cu aproximativ același interval de timp pentru inspirație și expirație (5-6 inspirații/expirații pe minut), mărește activarea vagală. Aceasta scade tensiunea arterială și nivelul anxietății.

Respirația trebuie făcută din abdomen, lent. Asta înseamnă că atunci când inspiri, abdomenul trebuie să se umfle, iar când expiri, să se contracte. Cu cât se umflă/se contractă mai mult abdomenul, cu atât mai profundă este respirația.

O altă metodă este inspirația profundă și expirarea rapidă, energică.

6) Meditația, Yoga, Tai Chi

Aceste activități sunt foarte benefice pentru tonusul nervului vag și al sistemului nervos involuntar, în general.

Hatha-Yoga intensifică activitatea nervului vag și sistemul parasimpatic în general.  Un program de yoga de 12 săptămâni a produs efecte mai bune în schimbările de dispoziție și în nivelul anxietății decât s-a întâmplat în cazul unui grup de control care a urmat doar un program de plimbări. Studiul a arătat niveluri crescute de GABA thalamic, asociate cu schimbări pozitive de dispoziție și anxietate scăzută.

7) Râsul

Cum spune și proverbul, râsul e cel mai bun medicament. Râsul este bun și pentru funcția cognitivă  și protejează împotriva bolilor cardiace Râsul crește nivelul beta-endorfinelor, al oxidului nitric și aduce beneficii sistemului vascular, procese ce sunt facilitate de activarea nervului vag.

8) Exercițiile fizice

Activitatea fizică stimulează tranzitul intestinal, care este mediat de nervul vag.

9) Masajul

Masarea anumitor zone, cum ar fi sinusul carotidian (localizat pe gât), presomasajul și masajul tălpilor, poate, de asemenea, să crească activitatea nervului vag și să scadă ritmul cardiac și tensiunea arterială.Toate acestea scad riscul de boli cardiace.

10) Acupunctura

Punctele tradiționale de acupunctură, în special cele de pe ureche, pot facilita stimularea nervului vag.

11) Terapia PEMF (câmp magnetic pulsatoriu)

Câmpurile magnetice pot stimula nervul vag. În acest scop, un stimulator magnetic pulsatil numit ICES poate fi plasat pe tractul digestiv, pe creier sau pe părțile laterale ale gâtului.

12) Frigul

Expunerea de scurtă durată la frig va activa nervul vag (poți să-ți scufunzi fața în apă rece, să faci scurte dușuri reci sau să ieși iarna afară fără prea multe haine, timp de 20-30 de secunde).

13) Postul

Postul intermitent sau reducerea caloriilor crește variabilitatea ritmului cardiac de frecvență înaltă, care este un marker al tonusului vagal.

14) Probioticele

Apar tot mai multe dovezi care arată efectul microbiomului din intestine asupra creierului,  prin intermediul nervului vag.

15) 5-HTP

Serotonina are capacitatea de a activa nervul vag prin diferiți receptori. Puteți lua suplimentul 5-HTP pentru a crește nivelul de serotonină.

Concluzii

Cel mai evident beneficiu adus de activarea nervului vag este reglarea tranzitului intestinal, dar aceste nu este nici pe departe singurul.

Datorită legăturii pe care nervul vag o face între mintea conștientă și subconștientă, trecând practic prin toate chakrele din corpul uman, activarea lui prin metodele descrise mai sus aduce beneficii imense, atât în plan fizic, cât și în cel mental.

Menținerea unui tonus optim al acestui nerv ne apară împotriva inflamațiilor în toate organele și păstrează un sistem imunitar puternic. Aceasta înseamnă, practic, cea mai mare protecție pe care o putem avea împotriva tuturor bolilor, atât autoimune, cât și infecțioase.

Miruna Popescu, cercetător științific