Curiozitatea ca sursă permanentă de evoluție
„Lucrul cel mai important este sa nu incetezi sa pui intrebari. Curiozitatea are propria ratiune de a exista” – Albert Einstein
„Oamenii creativi sunt curioși, flexibili, perseverenți și independenți, cu un spirit extraordinar de aventură și o mare placere a jocului.”- Henri Matisse
„A explora este curiozitatea in actiune.” – Don Walsh Edward
Deci, prin anii 1970, afirma faptul ca curiozitatea reflecta motivatia noastra interioara „de a cauta noutate si provocari, de a ne extinde si de a ne exercita capacitatile, de a explora si de a invata. O afirmatie cu care rezonam.
Asadar, este benefic pentru noi sa exploram, sa invatam despre si cum sa facem lucruri noi ori cate ori vom avea ocazia, sa ne largim orizontul prin gasirea de noi perspective diferite asupra lucrurilor, sa cautam provocari.
La prima vedere, curiozitatea pare specifica copiilor, in procesul lor de invatare, insa, considerand toate studiile privind invatarea continua, curiozitatea este o calitate, un factor de permanenta la orice varsta.
“Dacă într-adevăr vrei să te dezvolţi, învaţă să fii cât mai curios, la fel ca un copil. Copiii ştiu cum să se minuneze şi să admire lucrurile cele mai evidente sau care par de rutină pentru un adult. De aceea, ei sunt rareori plictisiţi. Când eşti curios, nimic nu este dificil!” – Oscar Asorey Martinez
Mai simplu, curiozitatea este acea particularitate a fiintei umane care ne tine conectati, acea resursa interioara care ne impulsioneaza „sa descoperim lumea” sub toate formele si aspectele ei.
La ce e bună curiozitatea?
“Nu am niciun talent anume, sunt doar extraordinar de curios.” – Einstein.
„A alege să fim curioși înseamnă a alege să fim vulnerabili, deoarece ne cere să ne predăm în fața incertitudinii.” – Brene Brown
Auzim adesea ca pisica a murit din cauza ca a fost prea curioasa… Dincolo de cliseele culturale referitoare la curiozitate, dorinta noastra de explorare a zonelor noi si necartografiate ale realitatii este ceva profund uman si care ne face foarte bine. De fapt, e principalul ingredient care face ca viata sa fie o experienta minunata.
De unde si pana unde curiozitatea a omorat pisica?! Incerc de ceva vreme sa imi dau seama care sunt resorturile care au dat nastere la acest cliseu destul de raspandit. Sa fi fost necesar atunci cand niste parinti obositi nu mai stiau ce sa ii spuna unui copil prea curios?
Posibil. Pentru ca pare traducerea pe limba copiilor a unei interdictii destul de puternice. Ce sa-i spui ca sa nu-si bage degetele in priza? Evident, ii spui ca un animal simpatic a patit-o rau. Frica inhiba curiozitatea, asta e sigur!
Cand ne simtim confortabil, cand avem ceva/pe cineva care sa ne tina spatele, cand avem, asadar, atasamente sigure si reconfortante, este mai putin probabil sa adoptam comportamente exploratorii, cu alte cuvinte, sa fim curiosi.
Iata de ce, intre alte probleme cu originea in copilarie, absenta atasamentului bun (fata de mama, in special) da nastere la indivizi retrasi si fricosi, fara comportamente de explorare. Si asta nu e bine pentru nimeni. Omenirea s-a dezvoltat gratie celor care au fortat limitele, au explorat, au descoperit si au creat ceva nou.
Curiozitatea ne face fericiți
In cartea “Curios? Descopera ingredientul care iti lipseste pentru o viata implinita” (editura Trei, 2013), autorul, Todd Cashdan, spune: „Atunci cand ne dam seama ca o viata implinita inseamna mai mult decat sa fii fericit, se ridica o intrebare importanta. Respectiv, care este ingredientul fundamental pentru construirea unei existente implinite? Raspunsul este: curiozitatea“.
Asa este! Mintea ne tot spune ca daca am avea o casa mare, o masina, iubit/iubita, copii etc., am fi mai fericiti.
Dar adevarul este ca, daca traim in conditii decente, restul experientelor comune – despre care credem ca ne vor face fericiti – nu ne aduc asa de multa satisfactie pe termen lung si foarte lung.
Psihologii care studiaza fericirea numesc acest fenomen „habituare hedonica“, mai pe limba noastra, „ne obisnuim cu orice“, cu binele mai ales.
Si nu mai sesizam nuantele, noutatea experientelor pe care le traim, fie ca este vorba de iubirea din cuplu, de prezenta copiilor in viata nostra, de job etc. Cheia? Curiozitatea. Sa cautam noi si noi experiente pentru a hrani spiritul care este avid de experiente noi.
Dar la ce este bună curiozitatea?
In primul rand, curiozitatea ne motiveaza. Acest aspect este probat de gradul nostru sporit de interes si preferinta pentru noile experiente si informatii.
Atunci cand suntem manati de curiozitate, suntem dispusi sa parasim familiarul si rutina si sa ne asumam riscuri, chiar daca din aceasta cauza simtim neliniste si disconfort.
Pe cei care fac mai bine fata noutatii, care functioneaza optim intr-o lume imprevizibila, incerta si instabila, nu ii incomodeaza riscurile pe care le presupune asumarea unor noi provocari.
„De fapt, cei mai curiosi dintre noi isi doresc cu pasiune noutatea“, scrie Todd Cashdan in cartea citata. Asa este.
Exista un tip uman mai deschis catre noutate, mai creator, mai inventiv. Si mai sunt si conservatorii, cei care nu iubesc noutatea, care iubesc mai degraba rutina si previzibilitatea vietii – numai ca ei vor avea de furca in lumea aceasta, care inregistreaza schimbari la intervale tot mai mici.
Cu alte cuvinte, gustul pentru noutate si asumarea riscului ar trebui sa ne caracterizeze putin pe toti, pentru ca el inseamna ca suntem mai adaptabili. Lumea se schimba, nu ne asteapta.
Curiozitatea, descoperirile, creativitatea
Einstein era un tip curios.
Iar Einstein obisnuia sa spuna: „Majoritatea oamenilor se va opri dupa ce a gasit proverbialul ac in carul cu fan. Eu as continua sa caut, sa vad daca nu mai sunt si alte ace“.
Genial! Cu alte cuvinte, nu munca pe rupte, ci curiozitatea vie, interesul pentru ceva care poate fi acolo, e ceva ce poate constitui motivatia principala.
Asta scoate din ecuatie stresul muncii (daca ceea ce te motiveaza este curiozitatea, atunci munca devine placuta si tot cee ace vrei e sa faci acel lucru).
Asadar, sa ne cultivam spiritul viu, dorinta de nou. Sa nu facem de multe ori acelasi lucru sau in acelasi fel. Sa incercam sa fim exploratori in orice: de la reteta de ciorba verificata, pana la incercarea de a scrie poezie sau de picta in ulei.
Să inovăm, să căutam medii noi, care stimulează creativitatea și curiozitatea.
Sa incurajam curiozitatea copiilor, sa le raspundem atenti la intrebari, sa le producem experiente bune, noi si multe, sa ii ducem in locuri noi. Sa nu-i lasam fara stimulare de calitate.
Apoi sa aducem noutatea in viata noastra, sa citim mult (ce poate fi mai accesibil si mai evident nou decat o carte la cateva zile?), sa ne cultivim curiozitatea fata de partener (si sa fim, la randul nostru, parteneri stimulanti, pe cat posibil noi si plini de surprize, pentru celalalt). Viata va fi, in acest fel, mai buna.
Curiozitatea este bună și în relația de cuplu
Studiile arata ca partenerii care se implica impreuna in activitati noi (ba chiar riscante), se simt mai bine impreuna, au o satisfactie crescuta si sanse mai mari sa imbatraneasca impreuna.
Cu alte cuvinte, doamnelor si domnilor, cultivati noutatea experientelor la care sa va supuneti. Fugiti de rutina activitatilor, de caracterul repetitiv al sarmalelor de sarbatori sau al locurilor obisnuite de concediu…
- Cand ati urcat ultima oara impreuna pe un munte? Sau cand ati luat macar masa impreuna intr-un restaurant nou?
- Ca de picnic organizat pe un acoperis sau altceva excentric nu va intreb… Cashdan face o observatie buna.
Lipsa de curiozitate este teren propice pentru o varietate de stari nebenefice: stereotipie si discriminare, care, duse la extrem, se transforma in ura si violenta, siguranta exagerata de sine, ignoranta, care se soldeaza cu decizii neinspirate, dogmatism si gandire rigida, opusul flexibilitatii psihice.
Iata de ce vom evolua de fiecare data cand vom cauta deliberat, activ lucruri si experiente noi, care, la randul lor, sa ne trezeasca mereu curiozitatea.
Cum ne dezvoltam curiozitatea?
Dezvoltarea curiozitatii este o metoda buna de mentinere a starii permanente de motivare si evolutie personala.
Inamicul curiozitatii este obiceiul.
Cu cat stationezi mai mult in zona calma a obiceiurilor, unde nimic nu te surprinde, unde totul e familiar, cu atat mai greu iti este sa te adaptezi la o situatie noua, care te scoate din zona de confort.
Traiectoria este de la zona de confort-zona de stretching-zona de panica.
Prea mult timp petrecut in zona de confort adoarme spiritul de evolutie sau de supravietuire (la nivel social), micsoreaza gradul de adaptabilitate.
Daca e “somnul” prea dulce, la un stimul exterior poti trece din zona de confort direct in cea de panica. Pentru dezvoltarea curiozitatii, evita rutina chiar daca nu poti face schimbari majore, ai totusi un control de a te “tine in priza” prin mici trucuri:
1. citeste un site/ziar, carte diferite;
2. spune “da” unui lucru pe care in mod normal l-ai refuza;
3. acorda atentie persoanelor care in mod normal trec neobservate;
4. alege o alta variata de drum spre casa;
5. suna o persoana cu care nu ai mai vorbit demult.
Curiozitatea te va scoate din starea de rutina si amorteala, iti va oferi perspective noi, vei acumula resurse.
Iesit din zona ta de confort te vei putea motiva mai usor in ceea ce faci si vei interactiona mult mai bine cu ceilalti. Verifica-ti putin rutina, analizeaza-ti obiceiurile si vezi care din ele te tin pe loc, adu lucruri noi in viata ta, schimbari mici, poate, dar pentru toate e un inceput. Atunci cand munca ta este o rutina, micile schimbari sunt ca un parfum nou pentru starea ta de spirit. Faci o schimbare din exterior catre interior. Merge mai mereu. E ca atunci cand zambesti fortat cand esti trist: deja ai facut o schimbare in starea de spirit si care chiar functioneaza!
Ce mai putem face in plus pentru a ne stimula curiozitatea:
- cultivam atentia si starea de prezenta;
- cultivam curajul de a pune intrebari;
- stimulam pe cat posibil prin discutii cu ceilalti capacitatea noastra de a face conexiuni si legaturi;
- cultivam placerea de a citi, de a fi informati;
- ne setam spre a fi deschisi si open-minded in tot ceea ce priveste lumea (inclusiv oamenii); nu punem etichete mentale si nu judecam. Acestea reprezinta blocaje care impiedica curioziatea;
- punem la indoiala si cautam raspunsuri alternative, perspective care sa ne diversifice perspectivele, sau informatii care sa ne intareasca convingerile;
- suntem atenti la propria persoana – suntem curiosi cu privire la ganduri, comportamente, reactii; cautam in permanenta raspunsuri, facem asocieri ganduri – sentimente – emotii – senzatii;
- ne permitem sa fim curiosi (nu indiscreti sau bagaciosi); curiozitatea da nastere pasiunii si stimuleaza curajul; fara curiozitate ne cufundam in plafonare si mediocritate.
- continui sa completez jurnalul indiferent cat de grele sau provocatoare par temele ridicate la fileu de catre autoare; daca nu intelegem notiunile, cautam informatii despre ele intr-atat incat sa ne fie usor sa realizam introspectia; sa beneficiem din plin de internet si de resursele lui, de cartile pe care le detinem, de informatiile persoanelor cu, care, ne inconjuram.
Știati ca:
- Curiozitatea are o influenta pozitiva asupra performantei academice. Cercetatorii afirma faptul ca a fi curios este la fel de important ca a fi constiincios. Un copil caruia ii este stimulata curiozitatea are toate sansele sa obtina rezultate bune la scoala. Daca este si constiincios, atunci poate obtine rezultate mai importante decat cel mai „inteligent copil din clasa”;
- Curiozitatea provoaca placere. Cand suntem curiosi, se activeaza in creierul nostru atat zona care raspunde de memorie, cat si cea care raspunde de placere. Stiinta a demonstrat faptul ca dulciurile si curiozitatea activeaza aceeasi zona cerebrala;
- Curiozitatea faciliteaza invatarea, procesul de invatare fiind perceput a fi mult mai usor. Retinem cu usurinta informatiile pentru care manifestam curiozitate, dar si pe cele adiacente, care insotesc informatiile pe care le consideram interesante;
- Informatiile asupra carora am manifestat curiozitate sunt retinute de creierul nostru pe termen mult mai indelungat;
- Curiozitatea este un puternic factor motivator conducandu-ne catre explorarea unui teren necunoscut. Studiile au demonstrat faptul ca din curiozitate, vom cauta uneori inclusiv experiente cu rezultate neplacute, chiar daca rational stim acest lucru si am putea sa le evitam.
Retineti: „Curiozitatea este busola care ne conduce catre pasiunile noastre. Urmeaz-o și nu vei fi dezamăgit. Viitorul aparține curioșilor.”